Scurte istorii, relatări din prezent și proiecții în viitor ale venitului de bază necondiționat


Scurte istorii


Deși pare o idee nouă și radicală, propuneri ale unui venit de bază necondiționat, sub diverse forme, există de foarte mult timp în istoria omenirii.

Thomas More (1478 – 1535), avocatul englez, secretar și consilier personal al regelui Henric al VIII-lea, susținea că nicio măsură coercitivă nu va opri oamenii din a fura, dacă aceasta e singura lor formă de a obține mâncare și că, pentru a contracara asta, fiecare om ar trebui să dispună de resurse pentru a trăi.

Thomas Paine (1737 – 1809), în cuprinsul cărții sale “Justiție Agrară”, propunea ca fiecare om care ajunge la vârsta de 21 de ani, să primească o sumă de bani, care să îl ajute să își înceapă viața – sumă de bani la care fiecare adult să fie îndreptățit și care să nu fie privită ca ajutor social.

Economistul Henry George (1839 – 1897), a popularizat ideea potrivit căreia resursele naturale și oportunitățile economice ce izvorăsc din ele aparțin tuturor oamenilor și nu pot fi transformate în proprietăți private. În cartea sa, “Progres și sărăcie”, Henry George susținea că munca susceptibilă de a îmbunătăți condiția umană nu e acea muncă prestată pentru a-ți asigura existența, ci este acea muncă pe care oamenii o prestează în mod voluntar, de drag, și nu pentru că ar putea să obțină mai mult de mâncat, de băut sau de îmbrăcat de pe urma acelei activități.

În ultimul an al vieții sale, Martin Luther King Jr. (1929 – 1968), conducătorul mișcării pentru drepturile civile ale afro – americanilor, a propus ideea unui venit garantat, susținând că aceasta este singura soluție pentru eradicarea sărăciei. El credea că limitarea mentală a celor care au puterea de decizie este singurul motiv pentru care fiecare familie din America nu primește un venit minim garantat.

La 8 luni după numirea în calitate de Președinte al Statelor Unite, Richard Nixon (1913 – 1994), a declarat într-un discurs televizat astfel “Niciunde nu e eșecul guvernului mai evident decât în eforturile sale de a asista săracii și sistemul de protecție socială. De aceea, în seara acesta vă propun să abolim actualul sistem de ajutoare sociale și să adoptăm în schimb un nou sistem […], care să elimine stimulentul actual de a nu lucra și să stabilească o bază, astfel încât fiecare copil, din orice stat, să dețină resursele minime esențiale vieții”.

Cel mai recent, venitul de bază necondiționat a atras atenția lui Angus Deaton, economistul câștigător al premiului Nobel pentru economie în anul 2015, pentru analizele sale privind consumul, sărăcia și bunăstarea. Angus Deaton și-a exprimat susținerea pentru un astfel de sistem de protecție socială în cadrul unei conferințe organizate pe 19 mai 2016, în Taiwan, unde a fost formată la începutul anului o asociație pentru sprijinirea venitului de bază necondiționat.

Păstrând parte din argumentele și ideile susținătorilor unui venit de bază necondiționat, de-a lungul timpului au fost desfășurate experimente și proiecte care au generat dovezi concrete că efectele unei astfel de politici sunt benefice atât din punct de vedere social, cât și economic.

Namibia – antreprenorii sărăciei

Din ianuarie 2008 până în decembrie 2009, s-a desfășurat un proiect pilot de implementare a unui venit de bază necondiționat în Namibia, în satul cu 1.000 de locuitori, o biserică și o clinică, cu o reputație pentru alcoolism, infracțiuni și copii subnutriți, numit Otjivero. Scopul final al proiectului era implementarea venitului de bază necondiționat la nivel național în Namibia, dacă rezultatele din Otjivero se dovedeau a fi viabile. Fiecare locuitor sub vârsta de pensionare de 60 de ani, a primit 100 de dolari namibieni pe lună (aproximativ 9 euro sau 13 dolari) din fonduri obținute de la diverse organizații. Efectele și impactul proiectului au fost monitorizate și evaluate constant, iar rezultatele au fost impresionante.

Primul lucru pe care locuitorii satului l-au făcut a fost să organizeze un comitet care să sfătuiască beneficiarii programului despre cum ar trebui să își gestioneze venitul. Având în vedere reputația satului pentru consumul mare de alcool, membrii comitetului s-au înțeles cu patronii de baruri să își închidă porțile în ziua în care este distribuit venitul de bază necondiționat.

Publicația der Spiegel redă (într-un articol redactat în august 2009, în timpul desfășurării proiectului) povestea unei locuitoare din Otjivero, Frieda Nembwaya, o femeie de 35 de ani, cu 7 copii. Cu primii 100 de dolari namibieni primiți din proiect, Frieda a cumpărat făină, drojdie și lemne pentru foc și a făcut pâine. În scurt timp a început să vândă mini franzele cu un dolar bucata. După 10 luni, Frieda a câștigat suficienți bani încât să cumpere un cuptor – ceva ce aproape nimeni din sat nu își permitea să dețină – care îi permitea să producă 250 de mini franzele pe zi. Și-a denumit brutăria „Viață bună după chin” și a început să studieze rețete de patiserie. Banii câștigați din afacerea cu franzele erau cheltuiți de Frieda și familia ei la alte afaceri din sat, ceea ce sporea și mai mult progresul economic.

Potrivit rezultatelor studiului, locuitorii au început să meargă mai des la medic și să plătească consultația de 4 dolari pe vizită. Sănătatea lor s-a îmbunătățit considerabil iar venitul clinicii a crescut de la 250 de dolari pe lună la 1.300 de dolari. Înainte de implementarea proiectului, aproape jumătate dintre copiii din sat nu mergeau la școală. După ce au început să primească cei 100 de dolari, aproape 90% dintre părinți și-au permis să plătească taxele de școlarizare pentru copiii lor.

Continue reading

Dacă nu mai forțăm oamenii să muncească pentru a-și asigura nevoile de bază, nu vor înceta de tot să mai muncească?


Textul de mai jos este un extras din articolul publicat iniţial în limba engleză, cu titlul „If we no longer force people to work to meet their basic needs, won’t they stop working?“, pe Medium.com, în 19 februarie 2015.


În substratul întrebării din titlu se află raționamentul potrivit căruia este acceptabil ca oamenii să fie forțați să lucreze, prin a le refuza accesul la resursele necesare vieții în alt mod decât prin muncă.

Ce s-ar întâmpla dacă oamenilor nu le-ar mai fi refuzat accesul la resursele de bază? Dacă munca ar fi complet voluntară? Dacă oamenii nu ar mai putea să fie forțați să muncească pentru salarii mici? Ar crește salariile? Ar crește productivitatea? Poate automatizarea ar fi accelerată?

Am putea să aflăm răspunsul la întrebările de mai sus prin implementarea unui venit de bază necondiționat. Deja știm din experimentele anterioare care sunt posibilele răspunsuri. Însă până când venitul de bază necondiționat nu devine o politică publică, nu vom ști sigur, și vom continua să ne forțăm unii pe alții să muncim, refuzându-ne mâncarea și adăpostul unul altuia.

Cu toții credem că dispunem de 3 variante:

Varianta 1: să muncim pentru alții.

Varianta 2: să muncim pentru noi.

Varianta 3: să nu muncim deloc.

Eu nu cred că varianta 2 există în realitatea de acum. Ar putea să existe doar cu un venit de bază necondiționat. De ce cred asta?

Continue reading

Omenirea are nevoie de un venit de bază necondiționat ca să deblocheze progresul

Featured


Textul de mai jos este un extras din articolul publicat iniţial în limba engleză, cu titlul „Humanity needs universal basic income in order to stop impeding progress“, pe Huffingtonpost.com, în 5 aprilie 2016.


Fizicanul Richard Feynman, unul dintre oamenii cu cele mai strălucite minți din știință, avea un mod deosebit de a privi lumea, din perspectiva unui marțian – fiind un pește născut în apă, e greu sa conștientizezi apa ca fiind ceea ce este, pentru că apa e tot ce cunoști. (n.n. În mod similar, ca oameni care nu cunosc alte sisteme de organizare a vieții, e greu să percepem lumea altfel decât funcționând după regulile cu care am fost obișnuiti.) O idee bună e să ieșim din tiparul nostru de gândire și să încercăm să vedem cum funcționăm noi ca ființe umane, din perspectiva unei minți total străine mediului nostru de zi cu zi.

Imaginați-vă povestea de mai jos, din perspectiva cuiva care vine să ne viziteze planeta de foarte, foarte departe…

Ce loc interesant și ce perioadă interesantă pentru o vizită. Se pare că cele mai inteligente primate ale planetei Pământ sunt ocupate să creeze tehnologie care să le permită tuturor să lucreze mai puțin, eliberându-se de un mileniu de muncă anevoioasă. Totuși, în mod ciudat, folosesc această tehnologie pe care o creează pentru a se forța unii pe alții să muncească mai mult și mai greu. Într-o anumită zonă numită Statele Unite, responsabilă pentru foarte multă din inovația tehnologică din lume, într-o perioadă când productivitatea nu a fost niciodată mai mare, numărul orelor petrecute muncind pentru alți oameni în schimbul mijloacelor de asigurare a existenței este acum puțin sub 50 pe săptămână, când odată era 40.

Continue reading

De ce să susținem ideea unui venit de bază necondiționat? Pentru că e soluția câștigătoare pentru toate părțile implicate.

Pentru a avea o reprezentare mai clară a argumentelor invocate de Scott Santens în acest articol și a motivului pentru care un venit de bază necondiționat ar genera o situație de câștig pentru toată lumea, ne-am gândit că e util să explicăm fie chiar și la nivel foarte superficial ce înseamnă cererea și oferta și cum se formează ele în piață.

Într-un model foarte simplist și în sensul ideii exprimate în articol, cererea reprezintă nevoia oamenilor de bunuri și servicii, contorizată în piață doar prin acțiunea acestora de a cumpăra. În mod similar, oferta reprezintă cantitatea de bunuri și servicii oferită de agenții economici pe piață, dimensionată în funcție de cumpărăturile oamenilor.


Textul de mai jos este un extras din articolul publicat iniţial în limba engleză, cu titlul „Why Should We Support the Idea of an Unconditional Basic Income?”, pe Medium.com, în 2 iunie 2014.


Piața funcționează ca un mijloc de a afla ce vor oamenii, cât de mult vor ceva, și modalitatea de a le furniza acel ceva.

Să luăm exemplul pâinii. Producătorii de pâine produc pâine și o vând în magazine, astfel încât oamenii care au bani să o poată cumpăra. Dacă pâinea nu se cumpără, atunci se produce mai puțină. Dacă toată pâinea e cumpărată, se produce mai multă. Cei care produc pâinea nu iau o decizie de tip descendent cu privire la cantitatea de pâine pe care să o producă. Ei ascultă mișcările pieței și decizia este de tip ascendent.

Continue reading

Ce este venitul de bază necondiționat?

Venitul de bază necondiționat este un sistem de protecție socială, asigurată de guvern sau de altă instituție publică, în care fiecare individ primește în mod regulat o anumită sumă de bani, menită să îi asigure existența, în mod absolut necondiționat și în mod absolut independent de existența sau nivelul altor venituri obținute din alte surse, cum ar fi veniturile obținute din muncă. Pentru a primi venitul de bază necondiționat, oamenii nu trebuie să aducă nicio dovadă a necesității unui ajutor social și nu trebuie să presteze niciun contraserviciu în schimbul banilor.

O sumă suficient de mare de bani, obținută lunar, în mod necondiționat, ar oferi fiecărui om materialele necesare pentru a-și construi baza  existenței – mâncare, adăpost, acces la utilități – astfel încât pe această bază să poată fi construite în mod voluntar, creativ și inovativ, niveluri noi de existență.

Venitul de bază necondiționat ar eradica foametea și sărăcia.

Venitul de bază necondiționat ar reda respectul de sine și demnitatea celor care trăiesc în prezent în mizerie.

Venitul de bază necondiționat ar elimina orice formă de muncă forțată sau injust remunerată, pentru că oamenii care nu se tem pentru supraviețuirea lor au puterea de a alege unde și în ce condiții lucrează.

Venitul de bază necondiționat ar permite oamenilor sa aleagă ce vor să facă în viață, ceea ce ar conduce la o economie mai eficientă și la oameni mai fericiți.

Automatizarea – procesul prin care mașinile și instalațiile lucrează automat, fără să necesite intervenția umană – a cărei consecință este faptul că tot mai mulți oameni își pierd locul de muncă în favoarea echipamentelor automate și a roboților, este argumentul principal care pune la îndoială posibilitatea de a ne câștiga existența doar prin muncă, într-o lume în care devine tot mai dificil să îți vinzi abilitățile.

Ideea unui venit de bază necondiționat prinde contur în tot mai multe zone din lume, printre care: Canada, Statele Unite, Olanda, Franța, Noua Zeelanda, Finlanda, Elveția, țări care derulează proiecte pilot și experimente pentru a studia efectele unui astfel de sistem.

Criticii acestei idei se întreabă de unde vor proveni fondurile – primele propuneri pentru strângerea fondurilor în vederea implementării venitului de bază necondiționat presupun eliminarea tuturor ajutoarelor sociale și implicit a costurilor uriașe generate de birocrația necesară pentru acordarea acestora, și suprataxarea veniturilor foarte mari și a produselor de lux. O altă preocupare des întâlnită este modul în care se va schimba comportamentul oamenilor dacă nu vor mai fi nevoiți să muncească pentru a supraviețui – toate studiile arată că efectele asupra comportamentului oamenilor sunt benefice atât din punct de vedere social, cât și economic.

Unul dintre cei mai mari susținători ai venitului de bază necondiționat este Scott Santens, americanul din New Orleans care a devenit recent primul om care beneficiază de o formă de venit de bază necondiționat, asigurat printr-o platformă de multifinanțare. Scott primește 1.000$ pe lună cu ajutorul a 150 de oameni – de la ingineri Facebook și artiști, până la simpli oameni care cred că toată lumea merită sa primească un venit de bază necondiționat. Puteți să îi urmăriți activitatea pe blog și pe The Huffington Post, iar pe platforme sociale il găsiți pe Twitter, Facebook, Instagram și Reddit.

Pentru cei care preferă să citească în limba română, l-am contactat pe Scott Santens și avem acordul lui necondiționat – așa cum ar trebui sa fie și venitul de bază 🙂 – să ii traducem articolele și să le publicăm și promovăm în România.

Vă invităm să aflați răspunsul la multe dintre întrebările legate de venitul de bază necondiționat în articolele ce vor fi publicate cu regularitate pe site și să deveniți susținătorii acestei inițiative. 🙂